Distincție importantă: noul Astra îşi învinge rivalii din clasa compactă

Tradiţie importantă: Astra câştigă pentru Opel cel de-al 16-lea trofeu „Volanul de aur” începând din 1976

Recunoaștre importantă: cititorii AUTO BILD România au votat Astra “Volanul de aur” în clasa lui

Rüsselsheim/Berlin. Iar câştigătorul este… Opel Astra! Noii vedete Opel a clasei compacte i-au fost recunoscute meritele ieri seară la premiile Oscar ale industriei auto de la Berlin, unde a câştigat „Volanul de aur” la categoria autovehicule compacte.

Modelul Astra, lansat la Salonul Internațional de la Frankfurt în luna septembrie, a câştigat deja acest premiu important, ceea ce îl face un veritabil autovehicul de succes. Dr. Karl-Thomas Neumann, CEO al Opel Group şi Tina Müller, CMO, au participat la ceremonia care a avut loc la Axel-Springer-Haus, primind premiul de la redactorii şefi Marion Horn (Bild am Sonntag) şi Bernd Wieland (Auto Bild). Premiul „Volanul de aur” este decernat în comun de cele două publicaţii. Un juriu alcătuit din cititori, experţi şi celebrităţi, cum ar fi Walter Röhrl, o legendă a curselor auto, alege cele mai bune modele noi ale anului după efectuarea unor teste extinse.

„Cel mai important premiu pentru cel mai bun Opel pe care l-am construit vreodată! Şi cel mai important model din portofoliul nostru de produse. Putem fi extrem de mândri pentru obţinerea „Volanului de aur”. Acesta dovedeşte că toate eforturile noastre au meritat. Specifice pentru noul Astra sunt greutatea redusă, motoarele de înaltă eficienţă, un design mai bun, caracteristicile din clasa de lux, conectivitatea inovatoare şi o calitate de excepţie”, a declarat jubilând Dr. Neumann la ceremonia de premiere.

Tina Müller, CMO Opel, a adăugat: „Noul nostru Astra este un învingător din toate punctele de vedere, după cum s-a văzut în acel videoclip despre saltul în timp. Am primit deja peste 40.000 de comenzi pentru noul Astra. Iar acum am câştigat acest premiu foarte special. Putem fi cu toţii bucuroşi. Opel s-a remarcat din nou, cu modelul Astra în rol de stea călăuzitoare!”

România: Opel Astra, “Volanul de aur” la “Clasa Compactă și Crossover”

Astfel de argumente au determinat cititorii AUTO BILD România să își acorde votul noului Opel Astra, model care a întrunit în această ediție a competiției cel mai mare număr de adeziuni, indiferent de categoriile de încadrare. Mai mult, noul Astra este mașina care s-a detașat cel mai mult de următorul clasat în topul categoriei. Modelul Opel a ocupat locul 1 cu 1.559 de voturi, următorul clasat adunând 592 de voturi. Amploarea participării la secțiunea pe România a concursului “Volanul de Aur” desfășurată de AUTO BILD a fost de aproape 22.000 de opțiuni, exprimate pentru mașini încadrate în 7 clase de concurs.

Opel şi „Volanul de aur”: toţi câştigătorii de la Rüsselsheim

Victoria noului Opel Astra la mult râvnitul premiu Volanul de aur 2015 reprezintă continuarea tradiţiei succeselor producătorului auto de la Rüsselsheim în cadrul competiţiei, care a început cu modelul Opel Senator A în 1978, la doi ani după începerea decernării premiului şi include 16 titluri câştigate în decursul a cinci decade.

1978 – Opel Senator A: primul „Volan de aur”

În 1978, Opel a câştigat primul său „Volan de aur” cu modelul Opel Senator. Fiind prezentat la Salonul Auto Internaţional în septembrie 1977, Senator era succesorul modelelor legendare Kapitän, Admiral şi Diplomat, fiind vârful de lance al mărcii Opel până la retragerea sa din anul 1993. Modelul Senator din 1978 era disponibil cu trei motoare diferite: un motor de 2,8 litri, de 103 kW/140 cp, o unitate de 3,0 litri, ce dezvolta o putere de 110 kW/150 cp şi vârful de gamă, motorul de 3,0 litri, cu o putere de 132 kW/180 cp.

1979 – Opel Kadett D: un câştigător cu spaţiu de excepţie

Un an mai târziu, Opel era din nou pe podium. Modelul Kadett D din 1979 a fost primul autovehicul Opel din clasa compactă cu tracţiune pe puntea faţă şi a adus companiei al doilea „Volan de aur”. Datorită poziţiei transversale a motoarelor şi lipsei unui arbore de transmisie flexibil, acesta oferea pasagerilor un spaţiu amplu, în ciuda dimensiunilor sale compacte şi a faptului că avea o lungime mai mică cu 126 mm faţă de predecesorul său. În plus, Kadett a beneficiat de introducerea noilor motoare cu arbori cu came în chiulasă. Motorul OHC de 1,3 litri, cu patru cilindri dezvolta o putere de 44kW/60 cp sau 55 kW/75 cp. Pe lângă versiunea spaţioasă station wagon cu un volum de până la 1.425 de litri, Opel oferea două versiuni fastback diferite. În ianuarie 1983 a urmat modelul sportiv Kadett GTE, cu o viteză maximă de 187 km/h şi echipat cu un motor de 1,8 litri cu patru cilindri, care dezvolta o putere de 115 cp.

1981 – Opel Ascona C: trei este un număr norocos

În 1981, a fost rândul modelului Opel Ascona C să câştige premiul pentru producătorul auto de la Rüsselsheim. Acesta era primul model Opel de dimensiuni medii cu tracţiune pe puntea faţă disponibil în variantele notchback şi station wagon. Ascona C era disponibil cu motoare pe benzină, având o cilindree între 1,3 şi 1,6 litri, precum şi cu o unitate diesel de 1,6 litri.

1982 – Opel Corsa A: mașină mică, impact uriaş

12 luni mai târziu, în 1982, premiul „Volanul de aur” era câştigat de un model Opel complet nou: Corsa A. Primul autovehicul Opel de dimensiuni mici avea proporţii foarte compacte şi o lungime de numai 3,62 metri. Avea pasaje ale roţilor evazate, îndrăzneţe, precum un autovehicul de raliu şi un coeficient aerodinamic extrem de scăzut, de doar 0,36, care probabil a doborât recordul în clasa sa la acea vreme. Modelul Corsa A a fost creat pentru a atrage în special „capul de familie”. Vedeta era Corsa GSi de 72 kW/98 cp. Gama de modele hatchback şi notchback cu două uşi a fost extinsă în 1985, prin apariţia popularului model cu cinci uşi. Corsa A a fost foarte apreciat şi a devenit cel mai bine vândut model, cu 3,1 milioane de unităţi construite.

1984 – Opel Kadett E: alt câştigător din clasa compactă

La cinci ani după primul premiu „Volanul de aur” câştigat, Kadett s-a clasat din nou pe prima poziţie cu noua sa generaţie, lansată în 1984. Al doilea Kadett cu tracţiune pe puntea faţă, construit în perioada 1984 – 1991, era un adevărat învingător şi a câştigat, de asemenea, premiul „Mașina Anului” în 1984. În plus, Kadett era considerat un campion al aerodinamicii. Modelul sportiv GSi cu un coeficient aerodinamic de 0,30 a uimit experţii şi chiar şi versiunea normală de sedan hatchback a obţinut o valoare senzaţională de 0,32. În total, campionul aerodinamicii a fost vândut în 3.779.289 de unităţi.

1987 – Opel Senator B: totul sau nimic

Şi Opel Senator B a reuşit să repete performanţa predecesorului său. Bazat pe modelul Opel Omega cu tracţiune pe puntea spate, noul vârf de gamă era echipat în principal cu motoare cu şase cilindri, cel mai performant dintre acestea fiind motorul de 3 l cu cilindri în linie şi funcţionare uniformă, cu o putere de 115 kW/156 cp. Puteai aşeza o monedă pe marginea sa în compartimentul motorului, fără ca aceasta să cadă în timpul funcţionării. Mai târziu a fost lansată o versiune cu 4 supape a motorului cu 6 cilindri, prevăzută cu sistem de admisie variabilă Dual-Ram, ce dezvolta o putere remarcabilă de 150 kW/204 cp.

1990 – Opel Calibra: atletul perfect

Premiul „Volanul de aur” a fost câştigat în 1990 de un campion veritabil: un coupé remarcabil cu un coeficient aerodinamic record de numai 0,26! Modelul Calibra era disponibil cu motoare dinamice ce dezvoltau o putere între 85 kW/115 cp şi 150 kW/204 cp. Opel Calibra Turbo cu tracţiune integrală şi accelerare de la 0 la 100 km/h în numai 6,8 secunde a fost cireaşa de pe tort. Oferta este întregită de un motor V6 cu o putere de 125 kW/170 cp. În ceea ce priveşte cursele auto, un model Calibra V6 câştigă campionatul internaţional de turisme (ITC) în anul 1996.

1994 – Opel Omega B: modelul de mari dimensiuni este numărul 1

Cea de-a doua ediţie a modelului Omega a lăsat juriului o impresie specială. Designul dinamic, spaţiul deosebit de generos şi noile motoare V6 cu chiulase din aliaj şi o putere de până la 155 kW/210 cp au fost pe placul experţilor din juriu. Noile sisteme de airbaguri ofereau un nivel ridicat de siguranţă pentru toţi ocupanţii autovehiculului. Versiunea station wagon ieşea în evidenţă printr-un volum uriaş de încărcare, fiind ideală pentru familii şi artizani, în timp ce versiunea notchback era un sedan reprezentativ pentru companii.

1995 – Opel Vectra B: oglinzi exterioare armonioase

Principalul punct de atracţie al modelului Opel Vectra este reprezentat de oglinzile exterioare cu formă aerodinamică, în deplină armonie cu partea frontală a autovehiculului. O trăsătură care nu i-a lăsat indiferenţi nici pe membrii juriului „Volanul de aur”. Vectra a câştigat acest premiu şi datorită noilor motoare pe benzină eficiente, cu o cilindree de la 1,6 până la 2,6 l şi puteri cuprinse între 55 kW/75 cp şi 125 kW/170 cp. Tot pe acest model au fost utilizate în premieră motoarele diesel cu sistem de injecţie directă, o cilindree de 1,7 l până la 2,2 l şi consum foarte redus de carburant.

1999 – Opel Zafira A: artistul versatil cu şapte scaune

Cine l-a inventat? Opel! Da, furgonul compact care poate fi transformat rapid (în doar 15 secunde!) dintr-un autovehicul cu şapte locuri într-unul de transport cu un volum maxim de încărcare impresionant (1.700 l), fără a îndepărta vreun scaun este creaţia producătorului din Rüsselsheim. Formula se numeşte Flex7 şi a ajutat modelul Zafira să câştige premiul „Volanul de aur” în 1999. Datorită acestui concept ingenios, scaunele dispar în podeaua autovehiculului ori de câte ori este nevoie de spaţiu. Autovehiculul extrem de flexibil impresionează şi prin dimensiunile sale compacte, dar şi printr-o dinamică excepţională la conducere.

2002 – Opel Vectra C: maestrul în electronică

A treia generaţie a modelului de succes Vectra a apărat titlul cucerit de modelul anterior, obţinând din nou primul loc. Noul autovehicul de dimensiuni medii intră în era electronică, sistemele sale fiind conectate printr-o magistrală CAN (Controller Area Network) şi nu prin cabluri şi este prevăzut cu servodirecţie electrohidraulică. Motoarele pe benzină şi diesel aveau puteri cuprinse între 74 kW/100 cp şi 206 kW/280 cp şi o cilindree de la 1,6 l până la 3,2 l. În 2004, Opel a echipat modelul Vectra cu suspensia activă IDS Plus cu control continuu al amortizării (CDC), amortizoarele fiind adaptate la situaţia de conducere curentă.

2005 – Opel Zafira B: al 12-lea mare câştigător al premiului

A doua generaţie a modelului Zafira continuă să stabilească noi standarde prin îmbunătăţirea sistemului de scaune Flex7 şi câştigă din nou premiul „Volanul de aur”. În plus, este şi cel mai rapid furgon din lume, versiunea OPC de 177 kW/240 cp înregistrând un timp record pe tur de pistă, de 8:54:38 minute, pe circuitul Nürburgring Nordschleife. Acest timp record a fost obţinut datorită puterii ridicate a motorului, de 240 cp şi manevrabilităţii excelente.

2009 – Opel Astra J: capodopera compactă

În 2009, modelul Astra J, o veritabilă capodoperă, a mers pe urmele campionilor în materie de spaţiu Kadett D şi aerodinamică Kadett E, Opel obţinând al treilea premiu „Volanul de aur” pentru un autovehicul compact. Modelul Astra reflectă noua filozofie de design Opel, „măiestria sculpturală întâlneşte precizia germană”. În plus, Astra J este echipat cu sisteme moderne de asistenţă precum Opel Eye sau sistemul de faruri AFL+ care asigură o iluminare foarte bună în viraje. Tehnologia adaptivă FlexRide permite adaptarea la situaţia de conducere curentă, iar ocupanţii locurilor din faţă se pot bucura de scaunele relaxante certificate AGR (Campania pentru un spate sănătos).

2010 – Opel Meriva B: inteligent, compact, învingător

Fratele mai mic al Zafira, modelul Meriva B, câştigă marele premiu în 2010, scoţând în evidenţă experienţa vastă a mărcii Opel în materie de furgoane. Juriul a fost convins de sistemul flexibil FlexSpace pentru scaunele din spate şi de sistemul inovator pentru portierele din spate cu balamale posterioare. Sistemul FlexDoors facilitează accesul copiilor mici pe locurile din spate, dar şi accesul persoanelor înalte în autovehicul. Gama de motoare se caracterizează printr-o putere amplă şi un consum redus de carburant datorită reducerii cilindreei şi supraalimentării. Puterea dezvoltată variază de la 55 kW/75 cp la 103 kW/140 cp.

2012 – Opel Zafira Tourer: un lounge pe roţi

Gama Zafira include şi o versiune premium, Zafira Tourer câştigând imediat un alt premiu „Volanul de aur”. Pe lângă interiorul flexibil, noul membru al gamei impresionează prin confortul specific unui lounge, trapa panoramică din sticlă şi inovaţii precum tempomatul cu senzori radar şi sistemul foarte eficient de avertizare privind o coliziune frontală. Noul motor diesel economic extrem de performant pe distanţe lungi se numeşte 2.0 CDTI şi dezvoltă o putere de 121 kW/165 cp. Versiunea 1.6 CNG turbo ecoFLEX (110 kW/150 cp) va fi desemnată mai târziu cel mai ecologic furgon timp de trei ani consecutiv (din 2013 până în 2015).

2015 – Opel Astra K: salt cuantic

În 2015 câştigătorul este Noul Astra. Modelul se bazează pe o arhitectură ușoară complet nouă, este propulsat exclusiv de cea mai recentă generație de motoare și permite o conectivitate ultramodernă datorită funcției de integrare a smartphone-urilor și asistentului personal de service și conectivitate Opel OnStar. Noul Astra continuă tradiția Opel de a introduce în segmentul compact caracteristici disponibile doar în segmentele superioare. Toate acestea au contribuit la câştigarea premiului „Volanul de aur” în 2015.